Un articol pentru parinti si adolescenti despre traumatizare sexuala .
Niciun copil, chiar si cu un suport parental solid, nu este complet ferit de riscul de a fi agresat sexual.
Totusi, cele mai multe situatii de traumatizare sexuala apar :
- in situatii in care agresorii sexuali sunt oameni “draguti”, pe care deja ii cunoastem;
- in cazurile in care e un fond de lipsa de iubire si de protectie din partea parintilor pentru ca, copiii care nu sunt iubiti si protejati de mamele lor, sunt foarte avizi de contact fizic si astfel devin o prada usoara.
Ce presupune un fond de lipsa de iubire si de protectie din partea familiei?
Lipsa de iubire si de protectie este experimentata prin :
- abuzarea si/sau neglijarea de catre parinte a nevoilor de relatie ale copilului, pe parcursul cresterii lui;
- adoptarea de catre parinte a unui stil de relationare nepotrivit cu varsta copilului;
- traumatizare sexuala de catre parinti in diferite etape de dezvoltare a sexualitatii;
- alte moduri de agresare a sexualitatii.
Cum definim adolescenta ?
Este o etapa de varsta cuprinsa intre 12 – 18/20 ani si chiar pana la 24 ani in cazul adolescentei tarzii.
Este o etapa de evolutie, importanta in dezvoltarea fiintei umane, cu nevoi foarte specifice.
Este un mit sa credem ca trebuie sa supravietuim acestei etape, sa o induram si sa o depasim. Este nevoie sa ne implicam activ ca parinti in aceasta perioada. Adolescentii nu au nevoie doar sa supravietuiasca adolescentei, ei au nevoie sa se dezvolte armonios datorita acestei perioade.
In acelasi timp adolescenta este o etapa de tranzitie de la dependenta si viata de familie din copilarie si pierdere a ceea ce este familiar spre anii imprevizibili care urmeaza in lumea mare.
Care sunt nevoile de relationare specifice unui adolescent?
Hai sa ne punem in pielea unui adolescent, daca nu cumva sunt chiar adolescent, si sa ne uitam mai de aproape. Am avut in adolescenta noastra un spatiu suficient de hranitor pentru fiecare nevoie in parte sau acestea au fost neglijate sau abuzate? Are adolescentul nostru un suport semnificativ pentru a isi putea implini nevoile firesti de dezvoltare?
1. Nevoi de separare si diferentiere de parinti
Diferentierea este capacitatea de a ramane eu, in timp ce sunt aproape de oamenii importanti pentru mine:
• am initiative si propria agenda;
• incep sa delimitez granitele (nu spun parintilor tot ce fac, uneori refuz sa particip la diverse activitati de familie, am uneori conversatii secrete cu prietenii);
• ma uit spre parintii mei ca la oameni cu defecte si limite si nu ca la niste eroi.
2. Nevoi de autonomie
• de a fi singur
• de a decide pe cont propriu
• de a ma descurca pe cont propriu
• de a ma baza pe corp si de a decide ce fac cu propriul corp
• de a ma simti liber
• de a explora
• de a ma juca, a ma exprima
• de a fi unic, diferit Nevoia de a spune ”nu” și ”stop”
3 . Nevoi de apartinere si adaptare la cei de aceeasi varsta
• de a fi valorizat
• de a fi cautat
• de a fi primit cu bucurie
• de a simți vitalitatea
• de a primi feedback
• de a fi ghidat
• de schimburi fiziologice
4. Nevoi de explorare, manifestare si exersare a sexualitatii
• apar hormonii sexuali si activitatea hormonala creste
• simt interes sexual fata de cineva strain
• vreau sa explorez relatiile sexuale, experimentez, ma manifest, nu intotdeauna cu reusite.
5. Nevoi de cautare si formare a identitatii
• cine sunt ? care sunt valorile personale ?
• gusturile (mancare, alura, muzica, idealuri si atitudini)
• pasiunile
• identitatea vocationala
• identitatea sexuala
• identitatea de gen
• relatia cu religia/spiritualitatea
Care sunt stilurile de relationare parinte-copil ?
Sunt 3 stiluri de relationare parinte-copil valabile in fiecare etapa, respectiv :
1. Stilul Supraveghere Grijulie
• parintele isi asuma in totalitate responsabilitatea pentru dezvoltarea copilului sau
• tot ce il priveste pe copil il priveste si pe parinte
• este o simbioza totala intre parinte si copil
2. Stilul Negociere – Responsabilitate
• fiecare este stapan peste agenda sa
• propriilor dorinte si obiective sunt coordonate cu ale celuilalt
• colaborare si compromis
• este un spatiu comun de respect
3. Stilul Dialog – Consultare
• parintele ofera informatiile si perspectiva DOAR cand este intrebat
• copilul este liber sa ajunga la propriile concluzii si sa ia propriile decizii
• granitele sunt foarte clare intre parinte si copil
In adolescenta, toate stilurile de relationare exista, dar este sanatos sa predomine stilul Negociere-Responsabilitate . Un stil de Dialog – Consultare predominant ar echivala cu neglijare, iar un stil de Supraveghere Grijulie predominant ar echivala cu abuz.
Exemple de situatii de traumatizare sexuala a copilului, de la conceptie la adolescenta
• persoana de ingrijire respinge genul copilului, respinge sexualitatea
• partile intime sunt manevrate de parinte cu brutalitate si obsesiv in timpul spalarii, pe motiv ca sunt foarte murdare
• energii sexuale ale parintilor neingradite, dorinte ascunse, atingeri sexualizate poate neconstientizate de parinte, dar care il tulbura pe copil si ii invadeaza granitele
• mutilarea genitala (circumcizia)
• manevrarea dura a partilor intime in timpul interventiilor medicale
• persoana de ingrijire evita sa numeasca organele sexuale, sa discute, este rigida, anxioasa, violenta
• persoana de ingrijire are comportament de “curtare” si promoveaza prin ton, actiuni sau cuvinte faptul ca are o relatie “speciala” cu copilul
• persoana de ingrijire nu se simte confortabil cu propria energie sexuala si isi infraneaza afectiunea si atingerile adecvate atat de necesare pentru maturizarea afectiva a fiului sau fiicei
• copilul este atins sau i se solicita sa se dezbrace, sa priveasca ori sa puna mana pe organele sexuale ale agresorului
• expunerea la o varsta nepotrivita la acte sexuale ca martor
• incest – raport sexual cu rude in linie directa sau intre frati, surori
• viol intr-o relatie sau in afara ei
• expunere la materiale cu continut pornografic sau a fi implicat in pornografie
• prostitutie
• ritualuri sexuale sadice
Modificari in structura si functionarea creierului specifice in adolescenta
Un alt factor care poate avea impact in ceea ce priveste o eventuala traumatizare sexuala este legat de impulsul de cautare a satisfactiei de catre adolescent. Acest impuls apare pe fondul modificarii creierului in aceasta etapa de varsta.
Ce putem recunoaste?
- Impulsivitate crescuta care presupune actiune imediata, fara reflectie, cautarea de senzatii tari, de distractie, testarea limitelor, incalcarea regulilor;
- Predispozitie catre adictii care implica secretia de dopamina si generarea unui ciclu de adictie
- Gandirea care se manifesta prin a da importanta exagerata rezultatului pozitiv si atenuarea rezultatului negativ.
Este de ajutor sa tinem cont de aceste schimbari specifice si sa asiguram, in calitate de parinti, exprimarea si trairea senzatiilor tari in medii cat mai sigure.
Traumatizare sexuala. Ce este trauma psihica ?
Trauma psihica este o experienta personala de disociere atat de copleșitoare incat o depozitam intr-o alta parte a minții, a ființei și nu devine parte din istoria personala. Trauma psihica ne provoaca sentimente profunde de neputinta, vulnerabilitate fara protectie si teama si duce la o deteriorare de lunga durata a vitalitatii, identitatii si capacitatii de autoreglare.
Modul in care experientele la care suntem expusi conduce la traumatizare sexuala depinde de la persoana la persoana, de conditiile de producere a respectivelor situatii, dar si de suportul sau lipsa acestuia dupa eveniment, respectiv :
- imprevizibilitate si lipsa de control – evenimentul e în afara orizontului normal de așteptare, copilul nu se poate apara, este nevoit sa se supuna pasiv vointei celuilalt sau pot fi abuzuri frecvente.
- relatia cu persoana care induce trauma – copilul e mai afectat cu cat persoana este cunoscuta, de incredere ori are un statut social, putere si prestigiu. Sau este o relatie de dependenta, de atasament si nu il poate recunoaste ca agresor. Pe de alta parte, adultii, parintii cu care copilul vine in contact sunt ei insisi expusi la violente sexuale nerezolvate.
- perceptia personala a experientei – copilul percepe incalcarea limitelor personale (atingerea il tulbura, il face sa se simta inconfortabil, in pericol, murdar, stanjenit, il sperie, simte placere, dar si durere, confuzie)
- suportul primit dupa eveniment – copilul nu este crezut, nu poate vorbi, este amenintat sa pastreze secretul
Consecinte ale traumatizarii nevoilor de relatie si a sexualitatii. Semne si simptome.
• ma simt/ ma las tratat/a ca un obiect
• tratez pe altcineva ca pe un obiect
• nu ma pot proteja, supunere, granitele psihice sunt suntdistruse
• nu pot pune limite santoase, nu pot spune NU
• dispretuire corp, nu il simt/ vreau perfectiune fizica
• responsabilitatea este inversata
• increderea in ceilalti e pierduta, retragere
• nu pot discrimina pericol – siguranta
• confuzie intre nevoia de iubire, apartinere si nevoia de implinire sexuala (caut iubirea, apartinerea oferind sexualitate)
• confuzie de identitate/ identificare cu ce ii place celuilalt
• simptome fizice (infectii, alergii, migrene, tulburari de somn
• hipersexualitate, dependenta, autovatamare
• disfunctii sexuale, boli cu transmitere sexuala
• tulburari alimentare, de personalitate, mentale
Ce este sexualitatea sanatoasa?
Sexualitatea are legatura cu intregul corp si psihic, incepand inca din perioada intrauterina. Ea este forta vietii, energia vitala creatoare si are nevoie sa se miste liber prin corp, sa fie exprimata in proiecte creative ori prin stabilirea unor legaturi romantice. Sexualitatea sanatoasa este conectata cu dorinta, placerea si implinirea sexuala si presupune experiente relaxante si optionale.
Cine poate ajuta?
Poate fi orice persoana adulta in care simti ca ai incredere si care este curioasa, prezenta, te asculta, te vede, te crede, este blanda, nu te judeca, iti ofera suport, iti accepta emotiile.
Apelarea la sprijinul unui psihoterapeut specializat aduce ghidarea necesara in functie de situatia in care esti.
Bibliografie:
Levine, P. & Kline, M. (2018). Cum ii Ajutam pe Copii sa Faca Fata Traumelor, Editura For You, Bucuresti
Lee, R & Harris, N (2014). Psihologia Copilului si Adolescentului, Editura Gestalt Books, Bucuresti
Siegel, D (2014). Valtoarea Mintii, Editura Herald, Bucuresti
Ruppert, F. (2018). Corpul Meu, Trauma Mea, Eul Meu. Editura Trei, Bucuresti
Vasile, D, M. (2016). Traumele de Relatie, Workshop ISTT, Bucuresti
Vasile, D & Lespezeanu , M. (2017). Traumele Psihice la Copii, Workshop ISTT, Bucuresti
Vasile, D. (2023). Cum Pot Sprijini Dezvoltarea Sexuala a Copilului Meu? Workshop ISTT, Bucuresti