Trauma sexuala vs sexualitate sanatoasa

In acest articol gasesti informatii despre sexualitate: ce este sexualitatea sanatoasa, ce este trauma sexuala, strategii de supravietuire ale persoanelor cu trauma sexuala, obiective in psihoterapie trauma sexuala.

Când numim sexualitatea „hetero”, „homo”, „gay”, „lesbian”, „trans” etc., de fapt nu spunem nimic despre calitatea sexualității, despre cum manifestăm sexualitatea (singuri sau într-o relație, cu un partener).

De asemenea, numind sexualitatea ca fiind „normală”, „naturală” sau „colorată” este adesea mai mult o încercare de a o justifica pentru opinia publică decât de a o privi mai profund.

Ceea ce contează sunt următoarele întrebări:

  • practicăm sexualitatea din identitatea noastră sănătoasă?
  • sexualitatea noastră este traumatizată?
  • îi traumatizăm pe alții cu sexualitatea noastră?
  • trauma noastră sexuală ne obligă să dezvoltăm strategii de supraviețuire și atitudini de Victimă sau Agresor?

Sexualitate sănătoasă

Sexualitatea sănătoasă:

  • este forța vieții profund conectată de psihic și de corpul femeii sau bărbatului,
  • este conectată cu plăcerea și dorința de a iubi și de a fi iubit,
  • este elementul de bază pentru relațiile de cuplu de lungă durată.

Sexualitatea sănătoasă este posibilă cu condiția să avem un „Eu” disponibil sănătos, să acționăm din proprie voință, să păstrăm un contact bun cu percepțiile și emoțiile noastre, să avem gânduri realiste, să avem un bun simț al corpului nostru și să facem ceea ce ne aduce bucurie atât nouă cât și partenerului nostru.

Trauma sexuală / Sexualitate traumatizată

Când suntem afectați de trauma iubirii există marele pericol de a ne implica sexualitatea în căutarea zadarnică a iubirii și protecției, iar ea să fie exploatată de alții. Implicându-ne sexualitatea încercăm să primim ceea ce sexualitatea nu poate obține. Astfel, trecem din trauma iubirii în trauma sexualității.

Fiind traumatizați sexual, foarte des datorită biografiei traumatice, înseamnă a fi copleșiți de emoții precum anxietate, dezgust, durere, rușine sau vină și atingerea unei stări în corp de prăbușire sau înghețare (Victimă).

În trauma sexuală corpul ne este transformat de către o altă persoană (Agresor) într-un obiect, suntem răniți din punct de vedere fizic și psihologic, nu putem să-l oprim pe celălalt și să ne apărăm.

Totodată:

  • dragostea și încrederea sunt abuzate,
  • dragostea și agresivitatea par la fel,
  • limitele dintre cei mai în vârstă și generațiile tinere sunt distruse,
  • responsabilitatea este inversată,
  • încrederea în ceilalți este pierdută.

Tipuri de traumă sexuală

  • Traumă sexuală pe perioada copilăriei în diferite grade
  • Incest (relații sexuale cu rude)
  • Viol, în interiorul și/sau în afara unei relații de cuplu
  • Viol, ca strategie a soldaților
  • Pornografie
  • Prostituție
  • Ritualuri de sadism sexual

Simptome în trauma sexuală

  • criminalitate
  • confuzie si nebunie
  • coșmaruri și probleme de somn
  • angoase diverse
  • dificultăți de învățare
  • comportamente de agățare
  • retragere extremă
  • depresie, lipsa sentimentelor
  • boli fizice
  • dezgust pentru corp
  • sexualitate dezgustătoare
  • rușine
  • promiscuitate
  • prostituție
  • masochism, sadism
  • abuz de droguri
  • ostilitate

Strategii de supraviețuire ale persoanelor cu traumă sexuală

Din perspectiva Victimei:

  • amorțire emoțională,
  • încercare de părăsire a corpului psihic,
  • identificarea cu percepțiile și nevoile Agresorului,
  • senzație de dezgust, rușine și vină,
  • învinuirea de sine și sentimentul de a fi fără valoare,
  • negarea experiențelor traumatice care s-au întâmplat cu sine,
  • suprimarea amintirilor traumatice.

Din perspectiva Agresorului:

  • „Este datoria ta și dreptul meu să am parte de sex.”
  • „Este o plăcere pentru tine și nu îți face rău.”
  • „Îl iubesc pe acest copil (pe care îl violez ori am relații incestuoase) și copilul mă iubește.”
  • „Tu te-ai oferit și m-ai sedus.”
  • „Chiar dacă spui «nu», în adâncul tău chiar vrei să faci sex.”
  • „Ți-am plătit cu bani pentru asta.”

Sexualitatea ca strategie de supraviețuire a traumelor psihice

  • implică adesea alcool și droguri,
  • este înțeleasă ca o compensare pentru singurătate,
  • se bazează pe iluzii de iubire („Agresorul este singura persoană care mă iubește și care are grijă de mine”),
  • credințe în mituri despre sexualitate (de exemplu, „virginitate”),
  • oferă doar o scurtă perioadă de timp de stare de bine,
  • actul sexual trebuie repetat obsesiv,
  • persoana nu are grijă dacă organismul este rănit sau infectat cu viruși, bacterii sau ciuperci,
  • persoanei nu îi pasă dacă actul sexual duce la o sarcină nedorită.

Deoarece psihotrauma este atât de răspândită în toate societățile, trauma sexuală este de asemenea comună.

O consecință este aceea de a repeta trauma sexuală din nou și din nou fără a fi conștienți. Ne putem simți bine, chiar și cu retraumatizarea sexuală, deoarece nu știm ce înseamnă a trăi o sexualitate sănătoasă.

Psihoterapie traumă sexuală

Obiective în procesul de psihoterapie traumă sexuală:

  • A sprijini clientul să se confrunte cu adevărul și să realizeze ceea ce este atât de greu de conceput: că părinții sunt agresori sexuali
  • Identificarea agresorului din interiorul victimei
  • Sprijinirea clientului să vorbească deschis despre fapte și adevăr
  • Clarificarea responsabilității și a vinovăției
  • Sprijinirea clientului în a identifica nevoile sale de copil pentru apropiere, dragoste și contact cu corpul ca fiind sănătoase și lucrul cu trauma de iubire și trauma de identitate
  • Sprijinirea clientului pentru a-și reaminti trecutul și experiențele traumatice
  • Sprijinirea clientului pentru a se deschide sentimentelor bune, în special către sine.

În procesul de psihoterapie traumă sexuală folosesc modele teoretice și practice specifice psihotraumei (NARM si Metoda Intentiei).

Dacă sunteți interesați de sexualitatea voastră, puteți explora psihicul vostru și puteți afla cum să trăiți conștient sexualitatea, într-un mod sănătos.

*

Biografie:

Adaptare dupa un articol scris de profesorul Franz Ruppert  (04.04.2018), preluat de aici.

„Human Sexuality defined by Identity oriented Psychotraumatherapy (IoPT)”, conferinta Bucuresti, Prof. Dr. Franz Ruppert.

Ilustratie Daniela Dumitru

Incestul emotional sau abuz emotional

Un articol despre incestul (abuz) emotional, impactul incestului emotional in viata adultului abuzat, psihoterapie adulti cu incest emotional.

Ce este incestul emotional ?

Incestul emotional este o forma de abuz emotional asupra copiilor. Are loc atunci cand parintele cauta sprijin emotional la copil. Parintele se asteapta sau isi forteaza copilul sa-si asume un rol emotional specific unui adult.

Copilul este pus in situatia de a raspunde nevoilor emotionale ale parintelui si de a deveni confidentul emotional al acestuia.

Ca in orice abuz emotional, granitele psihice sanatoase dintre parinte si copil sunt incalcate. Se creeaza o dinamica nesanatoasa in care copilul devine, in esenta, parinte. Intr-un fel sau altul, legaturile de afec?iune care-i unesc pe parin?i si copii sunt bulversate.

Desi, psihic, un copil poate fi coplesit sa indeplineasca un astfel de rol, o dat? pus in aceasta pozitie se poate simti special sau privilegiat. P?rintele, cautand acoperirea propriilor nevoi nesatisfacute, creaza un sentiment de apropiere, ceea ce ii da copilului iluzia ca este iubit.

Uneori, un parinte submineaza celalalt parinte in timpul unui conflict sau proces de separare / divort, prin punerea copiilor la mijloc sau complotand cu un copil. Copilul, la randul sau, poate deveni preocupat sa isi protejeze unul dintre parinti.

Termenul de incest emotional nu include incestul sexual, dar este vorba tot de o perversiune. In acest caz este despre nerespectarea rolului pe care trebuie sa-l aiba fiecare membru al unei familii. Efectele incestului emotional pot fi similare cu cele care rezulta din orice abuz (este o trauma psihica de dezvoltare).

Nevoi relationale

Consecinta imediata a incestului emotional este ca nevoile relationale ale copilului sunt ignorate in favoarea nevoilor parintelui. Pe termen lung consecintele sunt devastatoare. Copiii sunt abandonati emotional, fiind traumatizati.

Exemple de nevoi relationale ale parintelui ce ar trebui satisfacute de catre alti adulti, nu de catre copii:

  • nevoia de a avea un confident, de a avea „cel mai bun prieten”
  • de a avea un sot inlocuitor
  • de a avea un parinte substitut
  • de a primi suport emotional pentru fricile si alte emotii grele resimtite
  • validare si apreciere
  • de a primi sfaturi, consiliere
  • de a avea companie sau intimitate.

Exemple de nevoi ale copilului susceptibile a fi neglijate in astfel de situatii:

  • nevoia de protectie
  • nevoia de ghidare si orientare
  • nevoia de afectiune
  • nevoia de validare
  • nevoia de limite sanatoase, structura.

Este de dorit ca parintii si copiii lor sa aiba relatii apropiate. In relatiile sanatoase parinte-copil, parintii prioritizeaza nevoile emotionale ale copiilor lor. Intr-o relatie sanatoasa, parintele solicita sprijinul de care are nevoie unui adult sau apeleaza la psihoterapie individuala . El nu cere copilului sa-i satisfaca nevoile neimplinite.

Cazuri de inversare a dinamicii sanatoase parinte-copil sunt intalnite atunci cand:

  • relatia de cuplu este fragila, exista o ruptura in familie cum ar fi infidelitatea sau dependenta unuia dintre parteneri
  • un parinte este singur
  • parintii au putin sprijin social din partea altor adulti
  • sunt parinti narcisici, parinti traumatizati, parinti care au suferit la randul lor abuz emotional.
  • se intalnesc chiar si in familii aparent functionale cand nu este evidenta prezenta unei dependente.

Impactul incestului emotional

Adultii care au experimentat incest emotional ar putea manifesta:

  • dificultati in stabilirea granitelor si implinirea nevoilor proprii la varsta adulta
  • un comportament codependent
  • criza de identitate, inclusiv sexuala, dificultatea de a fi ei insisi in relatii; confuzie in ce priveste identitatea de gen (feminin sau masculin) si esec in asumarea identitatii
  • izolare de colegi ca urmare a dezvoltarii insuficiente a abilitatilor sociale necesare
  • sentimente de inadecvare, de vinovatie excesiva, stima de sine scazuta
  • pierderea increderii si teama de intimitate si angajament personal (din cauza fricii inconstiente de a fi exploatati in acelasi mod cum au fost exploatati de catre parintele nevoias sau din cauza fricii ca orice astfel de relatie va deveni sufocanta precum relatia cu parintele din copilarie)
  • strategii de a fi ”speciali”, ca fiind singura modalitate de a obtine aprobarea celorlalti
  • un sentiment nesanatos de loialitate sau o obligatie fata de un parinte, care poate avea ca rezultat o relatie de dragoste / ura intre copil si parinte
  • dificultati in mentinerea relatiilor din cauza idealizarii si asteptarilor nepotrivite plasate pe parteneri
  • comunicare indirecta, prin intermediul unui tert in munca, familie sau in relatiile romantice
  • abuz de substante si compulsivitate in jurul muncii si mancatului
  • probleme legate de dependenta de sex / evitare a sexului
  • dragoste adictiva/ evitare.

Incestul emotional poate avea un impact in dinamica de familie pentru ca sunt negate oportunitatile pentru intarirea relatiei copilului cu parintele exclus. Cand un parinte se sprijina in mare masura pe „copilul ales”, isi neglijeaza ceilalti copii.

Aspecte cheie in procesul de psihoterapie adulti cu incest emotional

In sedintele de psihoterapie adulti cu incest emotional nerezolvat sunt abordate mai multe aspecte:

Procesul de psihoterapie poate implica explorarea modelelor actuale de comportament si relationare, dar si a problemelor din copilaria timpurie.

Seductia copilului, devenit adult, de a fi ”special” poate fi destul de greu de recunoscut de catre acesta. De asemenea, poate fi destul de dificil sa identifice modelul de a fi fost impovarat de catre parinte. Din acest motiv este foarte importanta etapa de recunoastere a modelului de incest emotional dintre ingrijitor si persoana abuzata.

en lucrul cu adulti, un proces de psihoterapia pentru trauma poate fi eficient. In procesul de psihoterapie, sprijin adultii pentru:

  • a fi in contact cu nevoile si cu sentimentele lor, ingropate demult, prea dureroase pentru a fi suportate.
  • a spune nu si de a pune limite clare in relatii
  • a rezolva eventuale probleme legate de sexualitate.

In cazul situatiei cand parintele sau ingrijitorul a decedat pate fi necesar lucrul cu durerea si pierderea.

*

Sursa foto: https://themighty.com/2017/12/covert-incest-sexual-emotional-abuse-childhood-parent-ptsd/