Psihoterapie trauma

Psihoterapie trauma

Cand ne referim la psihoterapie trauma avem in vedere obiective precum :

• recunoasterea traumei / traumelor
• stimularea partilor sanatoase
• identificarea resurselor
• identificarea agresorilor
• recunoasterea dinamicii interne victima – agresor
• recunoasterea mecanismelor de supravietuire
• acceptarea partilor din psihic ca urmare a traumei
• conectarea cu trairile partii traumatizate din psihic
• conectarea cu experienta partilor identificate cu agresorul
• recuperarea identitatii si a vointei
• clarificarea realitatii si a proiectiilor
• cresterea auto-empatiei si respectului de sine
• stimularea relatiilor hranitoare
• unificarea amintirilor implicite si explicite intr-o istorie cu sens a evenimentelor si a urmarilor evenimentului traumatic
• eliminarea simptomelor provocate de hiperexcitarea sistemului nervos autonom in relatie cu acele amintiri
• reasocierea traumei cu locul ei corect in trecutul clientului.

Iata, in sedintele de psihoterapie trauma psihica pot fi multe elemente la care sa ne uitam. De aceea, ceea ce ne ajuta de fiecare data este :

• sa clarificam contractul terapeutic. Ce intentie vrea sa lucreze clientul intr-o sedinta? Ce anume isi doreste sa exploreze? Ce anume doreste sa integreze?
• sa recunoastem partile din psihicul clientului si a conflictelor interne care pot sabota intentia aleasa de client.
• sa sprijinim constientizarea clientului in a vedea rolul pe care il are in prezent in a mentine dificultatile
• sa sprijinim constientizarea si ancorarea in corp a schimbarilor fizice, emotionale, cognitive, comportamentale, relationale ale clientului.

Eveniment traumatic

Un eveniment traumatic este compus din trei etape diferite, respectiv:

• circumstantele care au condus la incidentul traumatic
• incidentul traumatic in sine
• circumstantele care urmeaza incidentului traumatic.

Calitatea contactului pe care il primim dupa evenimentul traumatic poate influenta intr-o mare masura urmarile resimtite. Din acest motiv, de multe ori, in procesul de psihoterapie trauma, cautam sa rezolvam cu prioritate eventualele probleme care au urmat dupa incidentul traumatic inainte de a incerca abordarea evenimentului in sine.

Adesea nu recunoastem evenimentele traumatice sau nu putem separa un eveniment traumatic de alt eveniment cum este in cazul traumei de dezvoltare (trauma complexa).

Cand ne confruntam cu traume multiple este necesar sa luam fiecare trauma pe rand pentru a fi integrata.

PTSD , C-PTSD

In urma expunerii la un eveniment sau o serie de evenimente traumatice se poate dezvolta Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).

PTSD se caracterizeaza prin:

• retrairea evenimentului sau evenimentelor traumatice in prezent sub forma unor amintiri vii, intruzive, flashback-uri, cosmaruri, insotite de emotii puternice (frica, groaza) si senzatii fizice puternice
• evitarea gandurilor si amintirilor despre eveniment/e , evitarea activitatilor, situatiilor sau persoanelor care amintesc de eveniment/e
• reactii de trasarire la stimuli, hipervigilenta, perceptie sporita a unor amenintari.

Tulburarea complexa de stres post-traumatic (C-PTSD) se dezvolta cand suntem expusi la o serie de evenimente traumatizante (abuz, neglijare). Psihicul se confrunta pe o lunga perioada de timp cu dificultati, nevoile de relatie fiind cronic nesatisfacute.

C-PTSD este caracterizata, in plus fata de PTSD, de:

• dificultati in reglarea emotiilor
• convingeri despre sine de a fi lipsiti de valoare, insuficienti, insotite de sentimente de rusine, vinovatie , esec, ura de sine
• dificultati in sustinerea relatiilor , in a forma atasamente sanatoase cu ceilalti, retragere pana la izolare sociala.

Ce ne traumatizeaza?

Pot fi nenumarate experințe adverse, incepand chiar cu momentul concepției, care sa ducă la traumatizarea psihicului (ruperea psihicului).

Categorii de evenimente

Iată câteva categorii de evenimente cu potențial crescut de traumatizare a psihicului uman:

• mama (tata, bunica, etc) nu doreste copilul
• agresiuni fizice – accidente, loviri, chiar și în perioada prenatală;
• nașteri dificile; boli;
• neglijare in perioada timpurie;
• agresiunile și abuzurile: emoţionale, fizice, sexuale;
• separarea membrilor prin părăsire, divorţ – mai ales la vârste mici;
• decesul unei persoane dragi / ființă de atașament;
• boala gravă a unei persoane dragi, tulburari psihice, tulburari de personalitate diagnosticate sau nu ale persoanei de ingrijire; parintii sunt ei insisi traumatizati;
• absența mijloacelor de trai: sărăcia, șomajul, traiul pe străzi;
• delicvenţa unui membru de familie, în special părinte;
• dezastre, razboaie, pandemii.

Calitatea contactului

Mai mult, contactul din partea persoanelor de atasament (parintii) in perioada de dezvoltare, incepand chiar de la conceptia copilului, poate fi el insusi traumatizant:

• lipseste conexiunea (capacitatea mamei de a fi in contact cu copilul, cu corpul si cu emotiile lui)
• lipseste acordajul (capacitatea parintilor de a recunoaste nevoile si emotiile copilului si de a raspunde potrivit, in acord cu acestea)
• nu ne este permis protestul copilului atunci cand nevoile de relatie nu sunt satisfacute
• nu este permis NU-ul copilului si nevoia de separare, de granite ferme
• atingerea persoanei de ingrijire este confuza
• copilul nu este crezut dupa o experienta adversa
• nu sunt luate masuri de protectie de catre persoanele de atasament
• nu este posibila dependenta sanatoasa de parinti, rolurile sunt inversate si copilul e in pozitia de ingrijitor pentru parinte

Tipuri de traume psihice

• Trauma de identitate
• Trauma de iubire (atasament)
• Trauma sexuala
• Trauma propriei agresivitati
• Trauma existentiala
• Trauma pierderii

Tratarea traumelor psihice prin Metoda Intentiei

O metoda eficientă de psihoterapie trauma ce abordeaza evenimentul in sine si permite recuperarea dupa traumele psihice este Metoda Intentiei. Metoda apartine profesorului Franz Ruppert, dezvoltator psihoterapie trauma /terapie psihotrauma orientată pe identitate (IoPT).

Metoda permite:

• aducerea in constient a amintirilor traumatice, inclusiv cele timpurii, preverbale. In procesul de psihoterapie trauma avem un travaliu de amintire si constientizare. Este nevoie de a inlatura blocajele memoriei pentru ca realitatea a ceea ce ni s-a intamplat sa iasa la suprafata. Metoda Intentiei ne ajuta sa avem acces la amintirile stocate in corp.
• accesul la trairile traumatice (frica, furia, neputinta, vulnerabilitate)
• accesul la mecanismele de protectie care au permis supravietuirea
• integrarea experientei traumatice si reglarea psihicului (auto-reglare si co-reglare).

Putem lucra cu aceasta metoda in grup sau in sesiuni unu-la-unu.

Sesiunile de psihoterapie unu-la-unu (individual) sunt similare cu sesiunile de grup, cu excepția faptului că folosim markeri pentru podea în locul membrilor grupului, iar clientul și cu mine suntem rezonatori. Este diferit, dar la fel de eficient.

Nu este vorba de psihoterapie sau consiliere convențională prin faptul că nu trebuie să veniți săptămânal sau regulat. Depinde doar să decideți când vreți să veniți. Putem avea o sesiune inițială de psihoterapie trauma grup/individual pentru a vedea dacă procesul va este util.

Eu recomand imbinarea acestei metode cu psihoterapia conventionala.

Ce este Metoda Intentiei?

Originile

Metoda Intentiei provine de la constelațiile familiale dezvoltate de filosoful german și psihoterapeutul Bert Hellinger, pornind de la tradițiile terapeutice anterioare. De asemenea are elemente din Psychodrama (Jakob Moreno) și din Terapia de reconstrucție familială (Virginia Satir). Membrii grupului (într-un grup) sau clientul și facilitatorul în sesiune individuală pot reprezenta membrii relevanți ai familiei sau alte elemente relevante.

Metoda

Metoda Intentiei oferă o oportunitate de explorare personală a psihicului inconstient. Astfel, ea permite schimbarea și integrarea amintirilor traumatice care stau la baza dificultăților de viață din prezent.

Un client vine cu o problemă sau „intentie” care este legată de dificultățile actuale de natură psihica. Această “intentie” poate să nu fie clară la început, dar lucrul duce la clarificarea nevoii.

Clientul isi formuleaza o intentie folosind un numar de maxim 3 cuvinte plecand de la ceea ce il preocupa si doreste sa exploreze. In functie de intentia formulata, prin intermediul rezonatorilor (ceilalti participanti din grup), clientul are acces la realitatea interioara, la aspecte psihice constiente, dar si inconstiente. Pe parcursul lucrului clientul isi clarifica in ce consta „problema” , clarifica conflictele interioare, recupereaza partile traumatizate, isi creste partea sanatoasa, in functie de nevoia curenta. De asemenea clientul poate sa vada cu claritatea partile sale supravietuitoare si modul in care s-a adaptat pentru a face fata traumatizarii.

Persoana alege reprezentanții din grupul de suport (sau markeri în sesiunea privată) pentru a rezona cu cuvintele individuale din intentie. Reprezentanții intră în rezonanță cu cuvântul pe care îl reprezintă si oferă apoi informațiile clientului. Acesta este un proces de rezonanță a creierului limbic, este destul de sigur și oferă informații și experiențe care conduc la înțelegere și rezoluție.

Cum functioneazã?

Fenomenul provine dintr-o comunicare de rezonanță la nivelul creierului limbic mai degrabă decât în neo-cortex și, ca atare, pare să ofere un mijloc de comunicare între client și configurația reprezentată. Cei care intră în rezonanță au adesea experiențe destul de puternice, care au sens pentru client. Este ca și când odată ce „intenția” este stabilită și reprezentarea este construită există un câmp de rezonanță între client și reprezentanți. Informațiile și experiența sunt partajate, transferate și permise între ele. Deseori apar adevăruri care au fost ținute inconștiente înainte, iar părțile din sine care au fost splitate ca urmare a traumelor sunt văzute, înțelese și, în timp, integrate.

Cercetările actuale din neuroștiințe confirmă „rezonanța creierului limbic”, importanța comunicării non-verbale dintre noi care se întâmplă în mod constant, interconectarea noastră.

Intenţie

Cuvântul „intenție” implică dorința de a face ceva, de a obține ceva, de a pune în aplicare ceva. De exemplu o intentie poate fi: „Eu simt motivatie” Aceasta reflectă determinarea persoanei. Eficacitatea sedintei de psihoterapie trauma prin aceasta metoda depinde de angajamentul persoanei față de intenția sa. Lucrul va arăta întotdeauna ceva, dar voința de schimbare pentru ceva nou, trebuie să vină de la persoana în sine. Trebuie luată o decizie și nimeni altcineva nu o poate face. Putem decide doar pentru noi înșine că vom face ceva.

Ne purtăm adevărul despre noi înșine în corpul nostru ca pe o poveste ce așteaptă să fie descifrată. Nu mă refer la poveștile pe care ni le-au spus părinții despre ce ni s-a întâmplat, ci la cum am trăit și experimentat în corpurile noastre experiențele adverse la care am fost expuși.

Până nu aflăm acest adevăr, complet, despre noi, continuăm să îl căutăm, din nevoia sinelui de a se (re)integra. Uneori tindem să schimbăm în exterior, fie partenerul de viață, locul de muncă, prietenii, ori tindem să luptăm împotriva noastră, însă schimbarea profundă, autentică, se produce în măsura în care alegem conștient să ne apropiem de traumele psihice.

Participare

In cazul in care rezonati cu a lucra cu aceasta metoda, fie individual, fie in grup, trimiteti un mesaj (whatsapp sau sms) la telefon 0722 536 745 sau pe adresa de email: psihodadum@yahoo.com.

Evenimentele de grup le public pe pagina Evenimente si le puteti vedea aici.

Ilustratie Daniela Dumitru