Tag Archives: terapie-adulti

Cum sa alegi un psihoterapeut online competent

În acest articol punctez câteva aspecte care să te ajute să alegi un psihoterapeut online competent pentru tine. Indiferent dacă cauți o femeie psihoterapeut sau un bărbat, mă voi referi la specialist cu denumirea de „psihoterapeut”.

Sunt clienți care îmi spun cât de greu este să găsească un psihoterapeut bun. Indiferent că alegi psihoterapie online sau în cabinet, alegerea unui psihoterapeut competent este o decizie importantă pentru bunăstarea ta emoțională.

În această lume în continuă schimbare, psihoterapia online a devenit o opțiune preferată de tot mai multe persoane. Chiar și pentru mine, atât ca și client cât și ca psihoterapeut, mediul online a devenit o prioritate. Dar despre beneficiile psihoterapiei online aș alege să scriu un articol separat.

Dacă te-ai întrebat „cum să aleg un psihoterapeut competent?”, online sau în format fizic, poate găsești câteva direcții. Voi menționa aici ce este esențial să cauți pentru a face o alegere potrivită pentru nevoile tale.

Verifica acreditarile si experienta online

Un psihoterapeut competent trebuie sa aiba:

Diplome in psihologie si ulterior in psihoterapie

Caută diplome sau informații despre formările și specializările deținute pe site-ul profesional și pe platformele unde sunt listați.

Un psihoterapeut trebuie să absolve o facultate de psihologie și, ulterior absolvirii, să aibă o formare de bază în Psihoterapie. În România există o serie de școli de formare pentru psihoterapeuți. Formările de bază trebuie să fie acreditate de Colegiul Psihologilor din România. Școlile de Psihoterapie din România acreditate de către Colegiul Psihologilor din România apar în Registre, Registrul Furnizorilor de formare profesională.

De exemplu, eu am o formare de bază în Psihoterapie Integrativa.

De asemenea, un psihoterapeut competent trebuie să urmeze un program de supervizare în cadrul școlii de psihoterapie de bază.

Asigură-te că este autorizat să practice în România. Un psihoterapeut trebuie să fie autorizat de Colegiul Psihologilor din România (COPSI). Poți verifica acest lucru în Registrul Psihologilor din România, pagina Registre, Registrul Unic al Psihologilor (R.U.P.). Poți căuta după codul personal. De exemplu, pe mine mă poți găsi cu codul personal 15047.

Ulterior formării de bază și supervizării, un psihoterapeut își continuă formarea, participând la diferite alte formări, workshop-uri, conferințe de specialitate. Ele pot fi acreditate de către COPSI sau de către alte organisme (de exemplu Asociația Psihologilor din America – APA).

Este un psihoterapeut cu experienta cu clientii in format online

Caută testimoniale sau recenzii. Feedback-ul altor clienți poate fi o sursă valoroasă de informații. Desigur, părerile altor clienți au legătură cu experiențele lor directe și sunt subiective, dar testimonialele sau recenziile îți pot oferi o idee despre:

  • stilul de comunicare al psihoterapeutului
  • nivelul de empatie și profesionalism
  • eficiența procesului terapeutic

De exemplu, pe pagina mea, Testimoniale, gasesti pareri ale clientilor mei, despre experienta lor personala si beneficiile psihoterapiei cu mine.

Testeaza compatibilitatea dintre tine si psihoterapeut in mediul online

Un terapeut excelent pentru altcineva nu este neapărat potrivit și pentru tine. Verifică cu tine cu ce fel de stil simți că rezonezi. Citește articolele postate de către psihoterapeut. Aceste articole îți pot oferi o idee despre cine este psihoterapeutul. Temele abordate în articolele de pe site, imaginile folosite, sunt informații care te ajută să observi cum rezonezi cu psihoterapeutul.

Dacă ai simțit că rezonezi cu psihoterapeutul și ai stabilit o programare, urmează ședința online. Practic, o primă evaluare a fost deja făcută, atât din partea ta cât și din partea psihoterapeutului tău. În ședința de psihoterapie online, întreabă-te:

  • Cum este psihoterapeutul? Este atent și te ascultă activ? Este empatic și îți arată compasiune?
  • Te simți înțeles și este validată experiența personală? Îți explică procesul terapeutic pe înțelesul tău?

Adesea însă, să participi la o primă ședință de psihoterapie online poate fi destul de inconfortabil. Verifică cu tine dacă poți să comunici acest aspect cu psihoterapeutul. Te ajută să vorbești despre disconfortul tău sau lipsa de siguranță pe care o simți. Îți vei da seama dacă rezonezi cu psihoterapeutul și cu metoda lui.

Un psihoterapeut online asigura un mediu profesional

Un psihoterapeut online competent se asigură să desfășoare ședințele într-un mediu profesional. El nu este distras de membrii familiei sau de alți factori externi. Psihoterapeutul organizează ședințele într-un spațiu privat, pregătit anume pentru conversații confidențiale, fără întreruperi. Astfel, el:

  • ajută clientul să se simtă confortabil și în siguranță pe durata întregii sesiuni
  • arată respect față de timpul și de spațiul clientului
  • oferă clientului siguranța că îl ascultă și că are parte de atenția sa deplină

De asemenea, un psihoterapeut competent respectă limitele profesionale. Nu dezvoltă relații de prietenie, nu dezvoltă relații de altă natură decât relația terapeutică. Un psihoterapeut nu îți rezolvă rapid toate problemele, nu are soluții magice. E de așteptat ca un psihoterapeut competent să nu facă promisiuni nerealiste. Este de competența sa să respecte ritmul clientului și să abordeze psihoterapia ca pe un proces care necesită timp, implicare și colaborare.

Platforma folosita conteaza

Un psihoterapeut profesionist utilizează platforme sigure și stabile pentru ședințele de psihoterapie online, dedicate terapiei. Asigură-te că platforma este protejată și respectă confidențialitatea.

De exemplu, în ședințele de psihoterapie online, utilizez platforme ușor de accesat și de utilizat, precum Microsoft Teams și WhatsApp. Aceste aplicații sunt populare datorită simplității lor și sunt disponibile pe majoritatea dispozitivelor, inclusiv telefoane mobile, tablete și calculatoare.

Microsoft Teams este o platformă securizată. Permite o conexiune video stabilă și oferă opțiuni suplimentare, cum ar fi partajarea ecranului sau trimiterea de mesaje scrise.

WhatsApp este ideal pentru o comunicare flexibilă și rapidă, fiind accesibil și celor care nu sunt familiarizați cu alte platforme. De asemenea, oferă criptare completă (end-to-end) pentru toate mesajele, apelurile vocale și video. Acest lucru înseamnă că doar tu și psihoterapeutul puteți accesa conținutul conversațiilor. Nici WhatsApp nu are acces la ele.

Platforme sigure sunt și: Google Meet, Zoom. Este importantă găsirea acelor soluții care facilitează crearea unui spațiu sigur și confortabil pentru sesiuni, adaptat nevoilor fiecărui client.

Verifica daca formarea profesionala si specializarile unui psihoterapeut online sunt in acord cu problematica ta specifica

Școala sau școlile în care s-a format un psihoterapeut exprimă, de obicei, valorile și stilul său profesional. Psihoterapeutul alege o formare pentru că, cel mai probabil, rezonează cu principiile și metodele acelei orientări. Poate fi vorba de o abordare analitică, relațională sau experiențială, o formare integrativă sau o specializare care include tratarea traumei. Acest lucru poate influența semnificativ atât modul în care psihoterapeutul interacționează cu clienții săi, cât și structura ședințelor de psihoterapie.

De exemplu, un psihoterapeut specializat în terapie cognitiv-comportamentală va fi mai orientat spre identificarea și modificarea gândurilor și comportamentelor problematice. Un psihoterapeut format într-o școală integrativă va aborda dificultățile și din perspectiva emoțiilor și a senzațiilor corporale. Totodată, un psihoterapeut integrativ combină tehnici din mai multe orientări și personalizează intervenția în funcție de nevoile fiecărui client. Un psihoterapeut specializat pe traumă va ține cont de teoriile specifice abordării traumei psihice.

Din acest punct de vedere, competenți pot fi ambii specialiști, iar alegerea o poți face în acord cu modul în care tu rezonezi cu stilul și formarea psihoterapeutului.

De asemenea, caută specializările pe care le are psihoterapeutul. Este util pentru tine ca psihoterapeutul să aibă experiență în problematica ta specifică (de exemplu: traumă, anxietate, relații etc.).

Eu am specializari pe Psihoterapie Integrativa, Psihoterapie trauma NARM si Psihoterapie trauma Metoda Intentiei.

Alegerea celui mai ieftin psihoterapeut poate fi tentantă, dar nu întotdeauna este cea mai bună decizie.

Psihoterapia individuala pe care o ofer eu este una de tip integrativ, informată pe traume psihice. Am răspuns mai pe larg cu privire la cum lucrez pe pagina Despre mine .

Concluzii

Alegerea unui psihoterapeut online competent necesită informare, răbdare și atenție la detalii. Verificarea calificărilor, explorarea valorilor terapeutului și testarea compatibilității sunt pași esențiali pentru a construi o relație terapeutică benefică.

Este important să îți asculți intuiția și să pui întrebări atunci când ai nelămuriri. Găsirea unui psihoterapeut potrivit poate dura, dar alegerea corectă îți va oferi un spațiu sigur pentru creștere și vindecare.

Dacă te simți pregătit să începi psihoterapia, ia-ți timp să explorezi opțiunile și alege cu încredere un psihoterapeut online cu care să rezonezi.

Totuși, nu este ceva neobișnuit să nu știi foarte clar care este obiectivul terapiei tale. Dacă te regăsești și tu în această situație, discută deschis cu psihoterapeutul despre așteptările pe care le ai. Un psihoterapeut competent te poate ghida în acest proces. Doar verifică cu tine dacă simți că primești ghidajul potrivit.

Dacă dorești mai multe informații sau vrei să te sprijin în procesul tău de autocunoaștere, te rog să îmi scrii.

Contacteaza psihoterapeut

Sau mă poți contacta pe:

WhatsApp

Ilustratie: Daniela Dumitru

Singuratate – un desert emotional in lipsa conexiunii

Te simți singur/ă? Un articol despre singuratate: ce este singuratatea, cum te afecteaza, cum scapi de ea.

Multa vreme nu am inteles ce efecte are asupra noastra singuratatea. In familia mea de origine, m-am simtit foarte singura. Parintii m-au lasat singura, am crescut singura, iar singuratatea a fost normalizata. Nimeni nu a recunoscut ca lipsa prezentei fizice si conexiunii psihice a parintilor mi-ar putea face rau. Asa se explica de ce nu am putut face legatura intre singuratate si starea de rau pe care am simtit-o.

Ce este singuratatea?

Pentru multi dintre noi, singuratatea se refera la a fi singur din punct de vedere fizic. Ne gandim ca o persoana singura e o persoana privata de contactul cu alti oameni.

Ne vin in minte:

  • izolarea fortata in pandemie, a carantinei, a trecerii prin boala infectiei cu Coronavirus
  • o persoana foarte retrasa,
  • cineva bolnav, cu o deficienta, poate prea fragil sa iasa din casa,
  • o persoana pe care nu o mai viziteaza nimeni.

Dar singuratatea mai are un sens, acela de a ma simti singur/a.

A ma simti singur/a e diferit de a fi pur si simplu singur/a. Senzatia de singuratate nu are de-a face cu numarul de oameni cu care vorbim zilnic . Putem sa fim in locuri aglomerate cu oameni in care nu suntem singuri si totusi ne simtim singuri.

Cum ne afecteaza singuratatea?

John Cacioppo, cercetator in neurostiinte, si-a pus intrebarea:

”Ce s-ar intampla daca, in loc sa studiem creierul ca si cum ar fi o insula izolata, am face ceva diferit? Daca am incerca sa il studiem ca si cum ar fi o insula conectata la lumea exterioara, printr-o suta de poduri, pe care lucrurile sunt carate constant in ambele directii?” (Johann Hari, Legaturi pierdute. Cauze reale ale depresiei si solutii surprinzatoare)

Desi a fost privit cu suspiciune de catre mentorii lui, el nu a renuntat sa studieze amanuntit cum ti se schimba creierul si sentimentele atunci cand interactionezi cu restul lumii. A inceput prin a studia ce se intampla in situatia opusa – atunci cand te simti singur si izolat de lumea din jurul tau.

Concluzia cercetarilor lui a fost ca singuratatea duce la cresterea foarte mare a nivelului de cortizol.

Practic, singuratatea acuta este la fel de stresanta ca atunci cand suntem atacati.

Pe masura ce a adunat informatii, el a inteles ca singuratatea pare sa fie letala. Dar el voia sa stie daca singuratatea provoaca depresie si anxietate.

In primii 5 ani de cercetare, John si echipa lui au inteles ca singuratatea precede simptomele depresive. Esti singur, apoi urmeaza disperarea si tristetea profunda, apoi se instaleaza depresia.

Cercetarile la care ma refer aici au fost facute pe grupuri de adulti si varstnici. Unele cercetari s-au facut in laborator. Altele s-au desfasurat prin colectarea de informatii de-a lungul mai multor ani de la un grup determinat de persoane.

In cazul unui copil lasat de timpuriu singur, neglijat, a carui mama, din diferite motive, nu se poate apropia de el, sa simta: frica, furie, disperare, tristete profunda, depresie.

Cum scapam de a ne simti singuri?

Singuratatea traita de timpuriu, pe termen lung, ne determina sa ne inchidem social. Nevoia sanatoasa de singuratate e inlocuita cu izolarea pentru ca nevoile de conexiune, de apropiere, sunt traumatizate. Ne confruntam cu sentimentul de a nu apartine, dar si cu frica de apropiere de alti oameni, cu neincrederea. Suntem mai vulnerabili, ne simtim foarte usor raniti. Ajungem sa ne temem de ceea ce avem mai mare nevoie: conexiune.

Noile situatii de separare sau pierdere, inevitabile pe parcursul vietii, ne gasesc fara aparare si ne adancesc in durere si depresie.

Pentru a nu ne simti singuri avem nevoie de conexiune cu sine si cu alti oameni.

  • Conexiunea cu alti oameni

Ne sunt benefice activitatile in care ne simtim impreuna cu altii. Pot fi activitati care ne pasioneaza si creeaza context pentru a ne intalni cu oameni care au aceleasi pasiuni.

Cand ne simtim impreuna cu un altul, cu un grup, simtim ca suntem vazuti, auziti, intelesi. Simtim ca impartasim ceva valoros pentru noi, iar de la celalalt capat al relatiei ni se raspunde cu aceeasi importanta.

  • Conexiunea cu sine

Sentimentul de singuratate poate fi trait ca un dor de acasa, chiar daca suntem acasa. Acasa e mai mult decat locuinta sau familia. A te simti acasa e un sentiment de conexiune profunda cu sine.

Când să cauți sprijin psihoterapeutic pentru singuratate ?

Dacă ești dintre cei norocoși și ai cunoscut conexiunea autentică, mă bucur pentru tine. Dacă trăiești experiența dureroasă a singurătății, pot spune că există speranță să te simți conectat.

Sa scapam de singuratate presupune un proces de psihoterapie de explorare si crestere. Sa crestem capacitatea de conexiune cu sine si cu ceilalti in prezent. Aceasta capacitate a fost perturbata in dezvoltare ca urmare a singuratatii in care am fost lasati.

E un proces delicat de intoarcere catre sine, de apropiere cu grija de partile ranite din noi. E un proces pe care nu il putem face singuri. Avem nevoie de sprijinul unui psihoterapeut si de oameni care ne respecta si cauta, la fel ca si noi, conexiunea autentica.

Dacă simți că e momentul să faci o schimbare, te invit să programezi o ședință la cabinet sau să ne întâlnim online.

Programeaza sedinta

Daca ai orice alte intrebari, te rog sa imi scrii.

Contactează-mă pe WhatsApp

Foto: ilustratie de Daniela Dumitru

Vinovăția cronică: De ce simt că totul este din vina mea?

Ce este vinovatia?

Vinovatia este un sentiment conditionat. Noi, oamenii, invatam sa ne simtim vinovati inca de foarte mici. Invatam de timpuriu despre ”bine” si ”rau” in special de la parintii. Familia, societatea, religia, cultura influenteaza major sentimentul de vinovatie al unei persoane.

Spre deosebire de rusinea cronica atunci cand persoana se percepe pe sine ca find gresita, vinovatia este un sentiment pe care ar trebui sa il simtim dupa ce am facut ceva gresit, ceva rau, fie intentionat, fie accidental.

Sa ne simtim vinovati si sa suferim dupa ce am facut un rau ne conduce spre schimbari bune in noi insine si in relatiile noastre. Ne asumam responsabilitatea pentru raul facut, ne cerem scuze si ne modificam comportamentul din acel moment. In felul acesta durerea se diminueaza si, in timp, vinovatia ca sentiment se diminueaza. Dezvoltam sentimente de compasiune pentru noi, dar si pentru semenii nostri.

Vinovatia coplesitoare

Cand nu mai este posibil sa reparam raul facut, vinovatia poate persista multa vreme. Psihoterapia ajuta persoana sa accepte ceea ce s-a intamplat, sa se priveasca cu indulgenta si sa ia in considerare modul in care ar putea face alegeri diferite in viitor.

Pentru ca ne simtim vinovati de actiunile pe care le-am internalizat ca fiind ”rele” sau ”gresite” e posibil sa apara diferite confuzii in psihicul nostru. O confuzie este atunci cand ne simtim vinovati pentru ceva de care noi credem ca suntem vinovati, fara sa fim responsabili cu adevarat. De exemplu, o fiica adulta care, desi e respinsa, criticata si rusinata de parinti, se simte vinovata cand vrea sa isi ia spatiu si sa se indeparteze de acestia.

Cand exista o astfel de confuzie aveam de-a face cu trauma psihica relationala.

Vinovatia neconsumata are un impact negativ asupra relatiilor, a starii psihice, dar si fizice. Fara clarificarea cauzei si a unui proces psihoterapeutic adecvat, vinovatia nu trece de la sine. Suportul unui pshoterapeut specializat in trauma psihica ajuta acest proces.

Multi dintre noi poate ca nici nu permitem vinovatiei sa ajunga in constiinta noastra. Pentru ca ne temem sa simtim vinovatia suntem dispusi sa acceptam orice, doar ca sa scapam de ea. Nu putem refuza, nu putem spune nu. Sunt foarte multe persoane care se simt vinovate si cred ca sunt egoiste daca aleg sa fie in acord cu sine, sa se exprime autentic. Vinovatia e o traire, nu face diferenta daca noi am facut ceva rau sau doar ne-am exprimat sinele autentic. Doar pe masura ce invatam sa acceptam vinovatia, reusim sa judecam singuri daca intr-adevar ne simtim vinovati pentru ca am facut un rau sau pur si simplu ne satisfacem niste nevoi legitime fara sa ranim pe nimeni.

Vinovatia in trauma psihica 

Pentru a aduce claritate in ce priveste vinovatia ca urmare a traumatizarii psihice, ne ajuta sa facem diferenta dintre:

  • conditia de victima versus atitudini tipice victimei
  • conditia de agresor versus atitudini tipice agresorului

Conditia de victima

Devenim victima din cauza raului suferit si caruia nu ii putem face fata cu resursele fizice si psihice din acel moment.

Raul poate fi cauzat de:

  • evenimente naturale precum incendii, tornade, tsunami-uri, cutremure
  • actiunile unei persoane (parinte, coleg, prieten, altii)

Suferinta si raul produs victimei unei traumatizari psihice sunt cu atat mai mari cu cat aceasta este dependenta de persoana care o raneste, are incredere in ea, o iubeste.

Odata ce s-a produs, faptul ca am devenit victima nu mai poate fi intors. Conditia de victima inseamna ca am trait frica intensa, vulnerabilitatea fara protectie, neputinta. Suntem coplesiti de sentimente de durere, furie, rusine sau dezgust. Putem supravietui numai cand aceste trairi sunt refulate si psihicul se rupe.

Cata vreme raul suferit continua, nu putem gestiona conditia de victima si nu putem integra trauma. De exemplu, pentru a supravietui in conditiile unei dependente fata de agresor, dezvoltam atitudini tipice victimei.

Cand un copil nu are nici o sansa sa se revolte impotriva parintilor lui predispusi la violenta (activa sau pasiva), trebuie sa gaseasca alte moduri de a comunica cu ei, astfel incat acestia sa nu il distruga.

O atitudine tipica victimei presupune sa ne simtim vinovati pentru ce am suferit, pentru ca nu am facut mai mult, mai bine. Suprimam furia sanatoasa si o intoarcem impotriva noastra. Ca victima ne asumam intreaga responsabilitate.

Ne straduim sa justificam comportamentul violent al parintelui:

Eu sunt de vina., Eram un copil rau, Eram un copil rebel si faceam prostii., Mama m-a respins din vina mea, Nu sunt buna de nimic..

In cazul unui abuz sexual: Eu sunt de vina., Eu l-am provocat., Mi-a placut., etc.

Suntem preocupati sa aflam ce il multumeste pe agresor: Cum ar putea fi el/ea mai multumit/a de mine?

Conditia de agresor

Devenim agresor atunci cand, intentionat sau neintentionat, facem rau altcuiva producandu-i o vatamare traumatizanta.

Raul se poate produce:

  • in plan psihic, prin minciuna, inselaciune, umilire, rusinare, degradare, injosire
  • in plan material prin furt, jaf
  • in plan fizic prin violenta fizica, lovitura cauzatoare de moarte, crima
  • prin necomiterea unei fapte precum asigurarea hranei, a ajutorului, a ingrijirii, a contactului fizic si emotional, a protectiei in fata violentei, inclusiv sexuale

Atitudinile tipice agresorului sunt consecinte ale traumei cand conditia de agresor nu poate fi resimtita din cauza rusinii. Agresorul dezvolta o mare abilitate de a refuza sa isi asume responsabilitatea si vina. Adesea un agresor rastoarna raportul dintre el si victima sa. Astfel, el se infatiseaza pe sine ca victima.

Vinovatia pentru raul facut o transfera si o impune victimei sale.

De exemplu atunci cand parintii il fac pe copil sa se simta vinovat: Tu m-ai provocat pana mi-am pierdut rabdarea!, Tu m-ai sedus!, Esti rea/rau, semeni cu bunica-ta!, Esti nebuna si rea pentru ca nu mai vorbesti cu mine!, Eu am facut tot ce trebuia., Eu nu sunt vinovata., Eu nu am nicio vina!

Psihoterapia vinovatiei cronice

Procesul de psihoterapie individuala pe trauma cu un psihoterapeut specializat te poate sustine in :

  • recunoasterea traumei/traumelor
  • recunoasterea conditiei de victima/agresor
  • recunoasterea atitudinilor tipice victimei /tipice agresorului
  • identificarea si continerea emotiilor
  • clarificarea confuziilor
  • ce parti ale sinelui tau le respingi
  • reconstruirea realitatii

Daca simti ca e momentul sa faci o schimbare, programeza o sedinta chiar acum. Datele mele de contact, informatii despre tarife gasesti pe pagina Contact.

Daca nu poti ajunge fizic la cabinet, putem lucra online. Daca ai orice alte intrebari, te rog sa imi scrii. Apasa butonul de mai jos si voi primi mesajul tau.

Discuta cu mine pe WhatsApp

Bibliografie:

Ruppert, F. (2021). Cine sunt eu intr-o societate traumatizata? Cum ne determina viata dinamicile relatiei agresor-victima si cum ne eliberam de acestea. Bucuresti: Editura Trei.

Ilustratie: Daniela Dumitru